luni, 30 mai 2011
duminică, 15 mai 2011
DOMNISOARA (Aurelia Rusu
În toamna anului 1901, Aurelia Rusu intrã în învãþãmânt, fiind încadratã la şcoala
primarã din Feiurd (jud. Cluj).În anul 1903, Aurelia Rus, în urma unor neînþelegeri familiale, cauzate de legãturile
sentimentale ce le avea cu poetul, a intrat într-o mânãstire din Sibiu, unde a
funcþionat ca învãþãtoare pânã în toamna anului 1904. În timpul cât a trãit retrasã la
Mãnãstire, Goga a cãutat-o, însã învãþãtoarea a refuzat sã-l primeascã pe tânãrul îndrãgostit.
La stãruinþele familiei, Aurelia Rus pãrãseºte definitiv mânãstirea, iar din toamna
anului 1904 este încadratã învãþãtoare în Negreia, unde a funcþionat pânã în 1914,
iar de atunci pânã în 1938, în Bontãieni când s-a pensionat La Danesti, in casa din barne de pe peretii careia "se dezlipeste in paturi varul" - cum plastic zice poetul -, care a adapostit si scoala unde a functionat ca dascalita Aurelia Rusu, ma uit la fereastra din fata si caut sa descopar locul in care a batut puternic poetul in una dintre incercarile de a o revedea pe naluca iubirii sale, in desele reveniri la Sisesti, unde se intalnea cu Lucaciu, pentru a croi impreuna planuri de actiune pentru neam. Din vazduh parca il auzeam pe poet, strigand cu vocea sa baritonala: "Sunt eu, Domnisoara Aurelia, eu, Tavi, sunt eu, Goga, domnisoara, deschideti! Vreau sa va vad". Toti stiu ca ea suspina de dincolo de perdea, ramasa acolo incremenita, dar a avut taria sa nu-i deschida. Ulterior, avea sa regrete ca nu a acceptat sa-l revada macar o data.
In interiorul casei vechi, cu multe incaperi, nu s-a schimbat nimic. Candelabre baroce si lampi cu petrol asteapta parca mana stapanei sa le aprinda, la fel ca si cartile cu opera lui Goga, revistele si ziarele la care a fost abonata, ce stau nerasfoite de-atata timp. Pianul cu coada daruit de poet si-a pierdut urmele, dar locul in care a stat ii mai poarta amintirea, caci prin el poetul era mereu prezent in casa ei. In capacul frumos lacuit fusese fixata o efigie ca o bijuterie, pe care scria: "Pentru scumpa mea Aurelia Rusu", Octavian Goga. (Printr-o fericita intamplare, Muzeul Judetean a dus pianul spre protejare la Muzeul "Vasile Lucaciu" de la Sisesti, asa incat amintirea idilei sa fie si acolo perpetuata.) Satenilor le placea ca domnisoara sa le recite poezii din Goga si sa le cante in prag de amurg la pian, iar ei s-o asculte din curte sau din gradina cu livada, caci ea "o fo si gazdoaie buna si mare, cu avere multa,
Octavian Goga a cunoscut-o pe Aurelia Rusu la Tohanul
Vechi, lângă Braşov, în anul 1900, la vârsta de 19 ani, când împreună au
fost “paranimfi”, adică “domnişori de onoare”, la nunta fratelui ei mai
mare, notarul Romul Rusu. Idila înfiripată în acele împrejurări a durat
trei ani. A urmat plecarea lui Goga la studii la Budapesta, la
Facultatea de Litere şi Filosofie. Aurelia Rusu visa să studieze şi ea
tot la Budapesta artele plastice, însă intenţiile i-au fost zădărnicite
de probleme de ordin personal.
Toti stiu ca idila s-a aprins la Tohanul Vechi de langa Brasov, la 1900,
cand s-a casatorit un frate de-al ei mai mare, notarul Romul Rusu, si
cand ea si poetul, pe atunci in varsta de 19 ani, au fost "paranimfi",
adica frate de mire si de mireasa sau, cum s-ar zice astazi, domnisori
de onoare. Toti stiu ca s-a aprins si urzit o mare involburare
sentimentala - desi au petrecut doar doua zile impreuna -, pe care
poetul a resimtit-o si dupa plecarea la Budapesta, la studii. Toti stiu
ca si ea, fata cu plete grele, ca graul copt, intentiona sa plece la
Budapesta sa studieze pictura, pentru care avea inclinatii, dar ca nu
s-a putut. Toti stiu ca cei doi au purtat o corespondenta aprinsa vreme
de aproape trei ani, plina de patos si poezie, caci Goga ii scria in
versuri, iar Aurelia ii raspundea infrumusetandu-si randurile cu picturi
miniaturale. Toti au vazut cele 52 de scrisori, ilustrate si in
versuri, pe care poetul i le expediase vreme de trei ani din Budapesta.
Toti stiu ca idila s-a frant brusc, in 1906, cand Goga s-a insurat cu
fata celui mai bogat si mai influent om din Transilvania, Partenie
Cozma, directorul Bancii "Albina" din Sibiu. Toti stiu ca din acel an
viata Aureliei a luat o intorsatura brusca, ea refuzand pentru totdeauna
casatoria cu altcineva, preferand sa traiasca intr-o "nuntire alba".
Toti stiu ca in acel an sperantele fetei s-au naruit, ca a trait mai
departe cu cartile lui la cap, cu scrisorile sale, cu poeziile sale, pe
care le citea cu ochii inlacrimati. Rapusa in cele din urma de
intristare, a luat drumul unei manastiri de langa Sibiu, unde Goga a
vizitat-o, dar ea i-a refuzat intrevederea.
vineri, 6 mai 2011
Leul De La Sisesti
1852-21 ianuarie, se naste Vasile Lucaciu în comuna Apa, judetul Satu Mare, din parintii Mihai Lucaciu si Iuliana Toth;
1852-1858 - copilaria în comuna natala;
1858-1862 - urmeaza patru clase primare în orasul Baia Mare;
1862-1866 - frecventeaza primele clase secundare la Gimnaziul de Stat din orasul Baia Mare;
1866-1867 - este elev în clasa a V-a secundara la liceul din Ungvar;
1867-1868 - absolva cursurile clasei a VI-a la Liceul Ordinului "Premontratens" din Oradea; întrerupe cursurile, intra voluntar în armata austro-ungara, pe care o paraseste la scurt timp;
1868-1870 - urmeaza cursurile Institutului "Sf. Atanasie" din Roma, în 1870 obtinând titlul de doctor, cu "Magna cum laudae", în filozofie; în acelasi an (1870) se reîntoarce în tara;
1871 - se reîntoarce la Roma pentru aprofundarea studiilor;
1874 - absolva Seminarul Teologic din Gherla, se casatoreste cu Paulina Serbac din Potau (jud.Satu Mare) si este hirotonisit preot;
1874-1878 - functioneaza ca preot în localitatea Sâncrai de pe Grui, din fostul judet Salaj; acum ia contact cu conducatorii români din Transilvania si începe sa publice la diferite gazete românesti;
1878-1885 - functioneaza ca profesor de limba româna la Liceul Regesc din orasul Satu Mare; încep persecutiile; i se propune un post de profesor definitiv la Losoncz; refuza; îsi da demisia din învatamânt, fortat de împrejurari;
1885-27 august, îsi ocupa postul de paroh în localitatea Sisesti;
1890 - la Conferinta Nationala a P.N.R. se stabileste definitiv textul "Memorandului", redactat de Iuliu Coroianu si Vasile Lucaciu;
- 19 martie, are loc, la Satu Mare, procesul intentat împotriva lui Vasile Lucaciu "pentru atâtare împotriva unei nationalitati"; este achitat;
- 27 august, are loc inaugurarea bisericii din Sisesti, la care participa circa 15.000 de cetateni;
1892 - în ianuarie, la Sibiu, are loc a V-a Conferinta Nationala a P.N.R., la care dr.Ioan Ratiu este ales în functia de presedinte, iar dr.Vasile Lucaciu în functia de secretar general;
- în mai, redacteaza "Circulara convocatoare", pentru masuri în vederea înaintarii "Memorandului", care este confiscata de pretor;
- 28 mai, face parte ca organizator din delegatia de 300 de persoane care prezinta "Memorandul" împaratului Francisc Iosif I la Viena;
- 12 noiembrie, este judecat la Debretin pentru "Circulara convocatoare" si, fiind gasit vinovat de agitatie împotriva natiunii maghiare, este condamnat la un an închisoare de stat, 500 de florini amenda si 49 florini cheltuieli de judecata; procesul este transpus la Satu Mare;
1893-27 ianuarie, are loc, la Satu Mare, procesul prin care Vasile Lucaciu este condamnat la patru luni închisoare ordinara pentru calomniere publica a guvernului maghiar; sentintele celor doua procese sunt contopite într-o singura pedeapsa, de treisprezece luni închisoare si pierderea drepturilor cetatenesti pentru tot timpul cât dura pedeapsa;
1893-1894 - 7 ianuarie 1893 - 7 februarie 1894, Vasile Lucaciu executa condamnarea de treisprezece luni la închisoarea din Seghedin;
1894 - 7-25 mai, are loc la Cluj procesul memorandistilor, dr.Vasile Lucaciu fiind condamnat la 5 ani închisoare de stat; apelul înaintat de Comitetul P.N.R. este respins de catre Comisia regala la 13 iulie - dispunând arestarea condamnatilor;
- 26 iulie, Vasile Lucaciu este arestat si întemnitat la închisoarea din Seghedin;
1895-15 septembrie, împaratul Francisc Iosif I se vede silit sa gratieze pe condamnati; dr.Vasile Lucaciu revine la Sisesti;
1902-4 decembrie, are loc Conferinta Nationala a P.N.r., care alege pe George Pop de Basesti în functia de secretar general;
1905-11 iunie, are loc Conferinta Nationala a P.N.R., care hotaraste tactica "activismului"; dr.Vasile Lucaciu candideaza în cercul Tg.Lapus, din judetul somes, dar nu obtine majoritatea;
1907-28 august, Vasile Lucaciu este declarat deputatul cercului Beius pentru parlamentul din Budapesta,
1907-1910 - desfasoara activitate parlamentara la Budapesta,
1910 - au loc alegeri parlamentare; dr.Vasile Lucaciu candideaza în cercul Beius si Ineu, dar nu întruneste majoritatea de voturi;
1912 - se desfasoara luptele împotriva înfiintarii Episcopiei de Hajdu-Dorogh; Vasile Lucaciu sustine interesele românilor la Roma;
1913 - au loc tratative de conciliere între guvernul Tisza si reprezentantii P.N.R., la care ia parte si dr.Vasile Lucaciu; propunerile guvernului Tisza sunt respinse;
1914-23 decembrie, Vasile Lucaciu si Octavian Goga demisioneaza din Comitetul Executiv al P.N.R., facând declaratie publica în acest sens, motivând demisia;
- se refugiaza în România;
- 29 decembrie, se reorganizeaza "Liga pentru unitatea culturala a tuturor românilor", dr.Vasile Lucaciu fiind ales presedinte;
1915 - în primavara pleaca în Italia cu scopuri propagandistice;
1916 - prezinta guvernului român un memoriu al ardelenilor refugiati, prin care cere aducerea în tara a românilor prizonieri în Rusia si unirea Transilvaniei cu tara- mama;
- în mai, este ales candidat de Galati pentru parlamentul din Bucuresti;
- 15 august, România declara razboi Austro-Ungariei;
- în septembrie, dr.Vasile Lucaciu si altii înainteaza Consiliului de Ministri român un memoriu prin care cer constituirea de regimente ardelene de voluntari din refugiati români si eliberarea prizonierilor români din Rusia care vor sa lupte sub flamurile române;
- o data cu retragerea armatei române, Vasile Lucaciu se refugiaza la Iasi; 1917 - primavara, se trimite o delegatie în Rusia, la Darnita, în frunte cu dr.Vasile Lucaciu, pentru a reglementa situatia prizonierilor români proveniti din Austro-Ungaria;
- în aprilie, dr.Vasile Lucaciu, Ioan Mota si Vasile Stoica pleaca în America, unde fac intensa propaganda pentru unirea Transilvaniei cu România si pentru constituirea unitatilor de voluntari;
1918 - în august, se duce în Franta, la Paris;
- în toamna, se constituie "Consiliul National al Unitatii Tuturor Românilor", având ca presedinte pe Take Ionescu, iar ca vicepresedinti pe dr.Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr.C.Angelescu, Ioan Th.Florescu;
- 29 octombrie, are loc la Geneva un Congres al Nationalitatilor Oprimate, la care participa neoficial si Vasile Lucaciu;
- în toamna, Vasile Lucaciu pleaca în Italia, împreuna cu Nicolae Titulescu si altii; aici sunt primiti de Orlando, presedintele Consiliului de Ministri;
- 25 noiembrie, primeste juramântul prizonierilor din lagarul de la Cita-Ducale si de la Cavarzere;
- 1 decembrie, are loc Adunarea Nationala de la Alba Iulia, declarându-se Unirea Transilvaniei cu România; dr.Vasile Lucaciu sfinteste la Mariano (lânga Roma) drapelul regimentului "Horia";
1919-6 ianuarie, sfinteste în Piata "Siena" din Roma drapelul regimentului "Closca";
- 23 mai, are loc la Geneva o mare manifestatie de simpatie pentru români, în cadrul careia ia cuvântul si dr.Vasile Lucaciu; se voteaza o rezolutie adresata Conferintei de pace de la Paris; în zilele conferintei, Vasile Lucaciu are mai multe convorbiri cu personalitati ale diplomatiei tarilor participante;
- în toamna, se întoarce în tara, fiind sarbatorit la Bucuresti, Sibiu, Satu Mare; la Baia Mare ajunge în ziua de 17 octombrie, iar apoi pleaca la Sisesti;
- este ales deputat de Baia Mare în parlamentul din Bucuresti;
1920 - candideaza din nou si este reales deputat de Baia Mare în parlamentul din Bucuresti; în parlamentul român sustine votarea legii electorale si a reformei agrare;
1922 - la o noua alegere pentru parlament, dr.Vasile Lucaciu nu reuseste sa-si asigure voturile necesare; adversarul sau politic se spune ca recursese la metode necinstite, falsificând voturile;
- la 70 de ani se retrage din viata politica, stabilindu-se pentru restul zilelor în orasul Satu Mare;
- 28 noiembrie, moare si este înmormântat în satul Sisesti, în ziua de 1 decembrie, la patru ani de la proclamarea Unirii Transilvaniei cu România.
1852-1858 - copilaria în comuna natala;
1858-1862 - urmeaza patru clase primare în orasul Baia Mare;
1862-1866 - frecventeaza primele clase secundare la Gimnaziul de Stat din orasul Baia Mare;
1866-1867 - este elev în clasa a V-a secundara la liceul din Ungvar;
1867-1868 - absolva cursurile clasei a VI-a la Liceul Ordinului "Premontratens" din Oradea; întrerupe cursurile, intra voluntar în armata austro-ungara, pe care o paraseste la scurt timp;
1868-1870 - urmeaza cursurile Institutului "Sf. Atanasie" din Roma, în 1870 obtinând titlul de doctor, cu "Magna cum laudae", în filozofie; în acelasi an (1870) se reîntoarce în tara;
1871 - se reîntoarce la Roma pentru aprofundarea studiilor;
1874 - absolva Seminarul Teologic din Gherla, se casatoreste cu Paulina Serbac din Potau (jud.Satu Mare) si este hirotonisit preot;
1874-1878 - functioneaza ca preot în localitatea Sâncrai de pe Grui, din fostul judet Salaj; acum ia contact cu conducatorii români din Transilvania si începe sa publice la diferite gazete românesti;
1878-1885 - functioneaza ca profesor de limba româna la Liceul Regesc din orasul Satu Mare; încep persecutiile; i se propune un post de profesor definitiv la Losoncz; refuza; îsi da demisia din învatamânt, fortat de împrejurari;
1885-27 august, îsi ocupa postul de paroh în localitatea Sisesti;
1890 - la Conferinta Nationala a P.N.R. se stabileste definitiv textul "Memorandului", redactat de Iuliu Coroianu si Vasile Lucaciu;
- 19 martie, are loc, la Satu Mare, procesul intentat împotriva lui Vasile Lucaciu "pentru atâtare împotriva unei nationalitati"; este achitat;
- 27 august, are loc inaugurarea bisericii din Sisesti, la care participa circa 15.000 de cetateni;
1892 - în ianuarie, la Sibiu, are loc a V-a Conferinta Nationala a P.N.R., la care dr.Ioan Ratiu este ales în functia de presedinte, iar dr.Vasile Lucaciu în functia de secretar general;
- în mai, redacteaza "Circulara convocatoare", pentru masuri în vederea înaintarii "Memorandului", care este confiscata de pretor;
- 28 mai, face parte ca organizator din delegatia de 300 de persoane care prezinta "Memorandul" împaratului Francisc Iosif I la Viena;
- 12 noiembrie, este judecat la Debretin pentru "Circulara convocatoare" si, fiind gasit vinovat de agitatie împotriva natiunii maghiare, este condamnat la un an închisoare de stat, 500 de florini amenda si 49 florini cheltuieli de judecata; procesul este transpus la Satu Mare;
1893-27 ianuarie, are loc, la Satu Mare, procesul prin care Vasile Lucaciu este condamnat la patru luni închisoare ordinara pentru calomniere publica a guvernului maghiar; sentintele celor doua procese sunt contopite într-o singura pedeapsa, de treisprezece luni închisoare si pierderea drepturilor cetatenesti pentru tot timpul cât dura pedeapsa;
1893-1894 - 7 ianuarie 1893 - 7 februarie 1894, Vasile Lucaciu executa condamnarea de treisprezece luni la închisoarea din Seghedin;
1894 - 7-25 mai, are loc la Cluj procesul memorandistilor, dr.Vasile Lucaciu fiind condamnat la 5 ani închisoare de stat; apelul înaintat de Comitetul P.N.R. este respins de catre Comisia regala la 13 iulie - dispunând arestarea condamnatilor;
- 26 iulie, Vasile Lucaciu este arestat si întemnitat la închisoarea din Seghedin;
1895-15 septembrie, împaratul Francisc Iosif I se vede silit sa gratieze pe condamnati; dr.Vasile Lucaciu revine la Sisesti;
1902-4 decembrie, are loc Conferinta Nationala a P.N.r., care alege pe George Pop de Basesti în functia de secretar general;
1905-11 iunie, are loc Conferinta Nationala a P.N.R., care hotaraste tactica "activismului"; dr.Vasile Lucaciu candideaza în cercul Tg.Lapus, din judetul somes, dar nu obtine majoritatea;
1907-28 august, Vasile Lucaciu este declarat deputatul cercului Beius pentru parlamentul din Budapesta,
1907-1910 - desfasoara activitate parlamentara la Budapesta,
1910 - au loc alegeri parlamentare; dr.Vasile Lucaciu candideaza în cercul Beius si Ineu, dar nu întruneste majoritatea de voturi;
1912 - se desfasoara luptele împotriva înfiintarii Episcopiei de Hajdu-Dorogh; Vasile Lucaciu sustine interesele românilor la Roma;
1913 - au loc tratative de conciliere între guvernul Tisza si reprezentantii P.N.R., la care ia parte si dr.Vasile Lucaciu; propunerile guvernului Tisza sunt respinse;
1914-23 decembrie, Vasile Lucaciu si Octavian Goga demisioneaza din Comitetul Executiv al P.N.R., facând declaratie publica în acest sens, motivând demisia;
- se refugiaza în România;
- 29 decembrie, se reorganizeaza "Liga pentru unitatea culturala a tuturor românilor", dr.Vasile Lucaciu fiind ales presedinte;
1915 - în primavara pleaca în Italia cu scopuri propagandistice;
1916 - prezinta guvernului român un memoriu al ardelenilor refugiati, prin care cere aducerea în tara a românilor prizonieri în Rusia si unirea Transilvaniei cu tara- mama;
- în mai, este ales candidat de Galati pentru parlamentul din Bucuresti;
- 15 august, România declara razboi Austro-Ungariei;
- în septembrie, dr.Vasile Lucaciu si altii înainteaza Consiliului de Ministri român un memoriu prin care cer constituirea de regimente ardelene de voluntari din refugiati români si eliberarea prizonierilor români din Rusia care vor sa lupte sub flamurile române;
- o data cu retragerea armatei române, Vasile Lucaciu se refugiaza la Iasi; 1917 - primavara, se trimite o delegatie în Rusia, la Darnita, în frunte cu dr.Vasile Lucaciu, pentru a reglementa situatia prizonierilor români proveniti din Austro-Ungaria;
- în aprilie, dr.Vasile Lucaciu, Ioan Mota si Vasile Stoica pleaca în America, unde fac intensa propaganda pentru unirea Transilvaniei cu România si pentru constituirea unitatilor de voluntari;
1918 - în august, se duce în Franta, la Paris;
- în toamna, se constituie "Consiliul National al Unitatii Tuturor Românilor", având ca presedinte pe Take Ionescu, iar ca vicepresedinti pe dr.Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr.C.Angelescu, Ioan Th.Florescu;
- 29 octombrie, are loc la Geneva un Congres al Nationalitatilor Oprimate, la care participa neoficial si Vasile Lucaciu;
- în toamna, Vasile Lucaciu pleaca în Italia, împreuna cu Nicolae Titulescu si altii; aici sunt primiti de Orlando, presedintele Consiliului de Ministri;
- 25 noiembrie, primeste juramântul prizonierilor din lagarul de la Cita-Ducale si de la Cavarzere;
- 1 decembrie, are loc Adunarea Nationala de la Alba Iulia, declarându-se Unirea Transilvaniei cu România; dr.Vasile Lucaciu sfinteste la Mariano (lânga Roma) drapelul regimentului "Horia";
1919-6 ianuarie, sfinteste în Piata "Siena" din Roma drapelul regimentului "Closca";
- 23 mai, are loc la Geneva o mare manifestatie de simpatie pentru români, în cadrul careia ia cuvântul si dr.Vasile Lucaciu; se voteaza o rezolutie adresata Conferintei de pace de la Paris; în zilele conferintei, Vasile Lucaciu are mai multe convorbiri cu personalitati ale diplomatiei tarilor participante;
- în toamna, se întoarce în tara, fiind sarbatorit la Bucuresti, Sibiu, Satu Mare; la Baia Mare ajunge în ziua de 17 octombrie, iar apoi pleaca la Sisesti;
- este ales deputat de Baia Mare în parlamentul din Bucuresti;
1920 - candideaza din nou si este reales deputat de Baia Mare în parlamentul din Bucuresti; în parlamentul român sustine votarea legii electorale si a reformei agrare;
1922 - la o noua alegere pentru parlament, dr.Vasile Lucaciu nu reuseste sa-si asigure voturile necesare; adversarul sau politic se spune ca recursese la metode necinstite, falsificând voturile;
- la 70 de ani se retrage din viata politica, stabilindu-se pentru restul zilelor în orasul Satu Mare;
- 28 noiembrie, moare si este înmormântat în satul Sisesti, în ziua de 1 decembrie, la patru ani de la proclamarea Unirii Transilvaniei cu România.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)